Dreptul de proprietate asupra stocurilor si cum se reflecta el in contabilizarea stocurilor

Conform standardelor IFRS stocurile pot reprezenta un activ al entitatii numai daca acestea indeplinesc anumite criterii de recunoastere la data de raportare respectiv daca:

• se estimeaza ca vor produce beneficii economice viitoare
• compania are control asupra respectivului stoc si
• se poate estima valoarea acestuia

Controlul asupra stocurilor este asimilat cu dreptul de proprietate.

In sens general o entitate poate sa inregistreze cumpararea sau vanzarea stocurilor in momentul in care are loc transferul titlului legal. Acesta este momentul in care drepturile si obligatiile sau altfel spus riscurile si beneficiile legate de stocuri trec de la vanzator la cumparator.

! Una dintre erorile care se fac in privinta stocurilor este de a considera ca titlul de proprietate asupra stocurilor este identic cu posesia fizica a stocurilor.

Aceasta eroare poate da nastere la 2 interpretari gresite:

• Inregistrarea incorecta in contabilitate a unor stocuri care exista fizic in entitate dar pentru care nu exista un titlu de proprietate si
• Neinregistrarea unor stocuri care nu au ajuns inca in posesia entitatii dar pentru care entitatea are transferat dreptul de propritate.

Exista diferite situatii care pot genera confuzie in ceea ce priveste dreptul de proprietate si implicit pot genera inregistrarea incorecta a stocurilor.

Exemple:

Stocuri in tranzit:

Bunuri care la sfarsitul anului au fost livrate de catre vanzator dar nu au ajuns inca la cumparator. Bunurile trebuiesc inregistrate ,in a cest caz, in posesia uneia din cele 2 parti: vanzator sau cumparator in functie de termenii si conditiile generale ale vanzarii. In termeni generali produsele vor fi incluse in stocurile partii care este responsabila cu costurile de transport. Aceasta responsabilitate este mentionata in termenii de livrare ai vanzarii cum ar fi: FOB, FAS, CIF, etc.

Erori care pot aparea: stocurile sa se inregistreze gresit atat la vanzator cat si la cumparator sau la nici unul dintre cei doi.

FOB ”Free on board”:

• Daca bunurile sunt livrate FOB la destinatie, costurile cu transportul sunt suportate de catre vanzator si titlul de proprietate se transfera de la vanzator la cumparator numai cand firma transportatoare a livrat bunurile la cumparator. De aceea atunci cand bunurile sunt in tranzit vor fi in proprietatea si implicit evidentiate in activele vanzatorului
• Daca bunurile sunt livrate FOB la punctul de livrare, atunci vanzatorul transfera dreptul in momentul in care le preda transportatorului, costul cu transportul este suportat de catre cumparator. De aceea atunci cand bunurile sunt in tranzit vor fi in proprietatea si implicit evidentiate in activele cumparatorului
• Daca bunurile sunt livrate FOB Constanta, atunci vanzatorul transfera dreptul in momentul in care le preda unui agent al cumparatorului in Constanta.

CIF ”Cost, insurance and freight”

In cazul acestui tip de livrare cumparator agreeaza sa plateasca o suma fixa care include: costul bunurilor, costul cu asigurarea si transportul. Vanzatorul trebuie sa livreze bunurile unei firme transportatoare si sa plateasca transportul. Dreptul de proprietate se transfera de la vanzator la cumparator atunci cand vanzatorul livreaza bunurile firmei transportatoare.

FAS ”free alongside”: vanzatorul detine riscurile si dreptul de proprietate pana la doc langa vasul care va prelua bunurile. Costul cu incarcarea si transporturile sunt suportate de catre cumparator de aceea dreptul de proprietate trece de la vanzator la cumparator cand bunurile sunt livrate transportatorului.

Vanzari in consignatie

Descrie situatia in care partea care detine bunurile actioneaza in numele proprietarului bunurilor ca un agent. In unele cazuri agentul primeste un comision ca urmare a vanzarii bunurilor catre cumparatorul final, in alte cazuri agentul va cumpara bunurile simultan cu vanzarea lor catre cumparatorul final.

Aici trebuie analizat tipul de contract intre cele doua parti (vanzator si agent) pentru a vedea care din cei 2 detin drepturile si obligatiile asupra bunurilor acela fiind si cel care va inregistra stocurile.

Exemplu:

Un dealer de masini (agent) primeste in consignatie masini second hand de la persoane fizice (vanzatori) pentru a le vinde catre diversi cumparatori.

Intelegerea intre cele doua parti cu privire la vanzarea masinilor este urmatoarea:

Cazul 1: Agentul primeste masinile in locatia sa si le prezinta diversilor cumparatori. In cazul in care masinile nu se vand atunci agentul le returneaza vanzatorilor fara a percepe nici un comision. In cazul in care masinile se vand agentul percepe un comision de 7% din pretul de vanzare;

Cazul 2: Agentul primeste masinile in locatia sa si le prezinta diversilor cumparatori.

El achizitioneaza masinile la un pret agreat,  isi adauga un comision de vanzare de 12% si stabileste pretul la care le va vinde cumparatorilor. Conform contractului in cazul in care masinile nu se pot vinde agentul nu le poate returna vanzatorilor.

Cum va contabiliza agentul masinile in cele 2 cazuri prezentate?

Cazul 1:

Masinile se afla in posesia agentului. Cu toate acestea riscul major ca masinile sa nu poata fi vandute nu este detinut de agent ci de vanzator deoarece exista clauza care stipuleaza ca in cazul in care agentul nu reuseste sa vanda masinile el le returneaza vanzatorului. De aici rezulta ca riscurile si obligatiile nu au fost transferate de la vanzator la agent si agentul nu va inregistra masinile in stocul sau. In momentul in care va vinde masinile agentul va inregistra un venit din comisioane.

Cazul 2:

Masinile se afla in posesia agentului. Mai mult el detine si riscul in care masinile nu s-ar vinde. De aici rezulta ca riscurile si obligatiile au fost transferate de la vanzator la agent si agentul va inregistra masinile in stocul sau.

Ca si concluzie finala termenii contractuali care stau la baza vanzarii/cumpararii stocurilor  reprezinta informatia cheie in baza careia se va decide corect inregistrarea stocurilor. De asemenea stocurile trebuie sa indeplineasca criteriile de recunoastere pentru a fi recunoscute ca si active ale entitatii.

Pentru informatii detaliate cu privire la contabilizarea stocurilor conform standardului international IAS 2 consultati Ghidul IAS 2 accesand: http://www.finance-edu.ro/product/ias2