Dacă în prima parte a articolului am prezentat tratamentul contabil local așa numitul RAS vom continua cu prezentarea tratamentului conform standardelor internaționale IFRS.

Pentru cel mai rapid si sigur mod de a invata IFRS accesati Ghidurile IFRS din sectiunea Produse.

Reglementările contabile locale conforme cu Directivele Europene (Ord 3055), așa cum s-au prezentat anterior, fac unele mențiuni referitoare la tratamentul contabil al instrumentelor financiare, dar sunt foarte limitate și cu siguranță includ puțin din prevederile menționate de standardele internaționale financiare (IFRS- International Financial Reporting Standards).

Standardele internaționale care reglementează aceste instrumente sunt:

• IAS 39, care tratează aspecte de recunoștere și evaluare a instrumentelor financiare
• IAS 32, care trateză aspecte de descriere și detaliere și
• IFRS 7 care tratează aspecte legate de prezentarea acestor instrumente.

Ca urmare a conținutului complex al standardelor menționate ne vom concentra în acest articol asupra IAS 39 “ Instrumente Financiare: recunoaștere și evaluare”. Este considerat unul dintre cele mai complexe standarde și există multe păreri care susțin că este foarte complicat și implicit greu de aplicat. O dată cu implementarea IAS 39, crește semnificativ utilizarea valorii juste a instrumentelor financiare în contabilitate.

Aria de aplicabilitate a standardului

Standardul distinge patru clase de active financiare:

1. active deținute la valoarea justă în contul de profit și pierdere
2. active disponibile pentru vânzare
3. active deținute până la scadență
4. împrumuturile și creanțele

și specifică abordarea contabilă pentru fiecare caz.

Evaluarea și practica de piață

Instrumentele financiare se evaluează la:

• valoarea justă: suma pentru care poate fi tranzacționat un activ sau decontată o datorie între părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții desfășurate prin voința părților, în condiții obiective,
• marcarea la piață (ajustări ale valorilor juste activelor și datoriilor financiare): este un proces prin care valorilor celor mai tranzacționate active (de exemplu, cele deținute în scopul tranzacționării și cele disponibile pentru vânzare) sunt ajustate pentru a reflecata valoarea justă curentă. Astfel de ajustări sunt efectuate deseori zilnic, iar soldurile cumulate sunt reluate în ziua urmăoare, înainte de recalcularea unei noi ajustări cumulate aferente marcării la piață,
• costul amortizat: reprezintă valoarea la care activul/datoria financiară este evaluată la momentul recunoașterii inițiale (costul inițial minus deprecierele ulterioare)

Entitățile pot opta pentru recunoașterea în situațiile financiare a achiziției unui instrument financiar fie (a) la data la care apare angajamentul din tranzacție (contabilitate la data tranzacționării) fie (b) numai la data la care datoria este decontată (contabilitate la data decontării). Majoritatea contabililor care se ocupă de operațiuni de trezorerie preferă contabilizarea la data tranzacționării.

Rentabilitatea totală: este rentabilitatea reală atinsă de activele financiare și valoarea folosită pentru a evalua performanța unui portofoliu, valoare care include veniturile și cheltuielile înregistrate în contul de profit și pierdere (ex. încasări de dobândă și angajamente) și câștigurile și pierderile nerealizate înregistrate fie în contul de profit și pierdere, fie în capitaluri proprii.

Acoperirea împotriva riscurilor

Recunoaștere și clasificare

După cum s-a menționat anterior IAS 39 permite folosirea oricăreia dintre datele: de tranzacție sau de decontare ca dată a recunoașterii. Conducerea entității trebuie să stabilească politici pentru clasificarea portofoliilor deținute în diferite clase similar tabelului 1.

Tabelul 1 Categorii de active și datorii financiare

Categorie	Clase de activefinanciare	Clase de datorii financiare	Evaluarea
1	Active de tranzacționareInstrumente derivate*	Datorii de tranzacționareInstrumente derivate*	Valoarea justă prin contul de profit și pierdere
2	Titluri  de valoare deținute până la scadență	Conturi de datoriiTitluri de creanță emiseDepozite ale clienților	Valoarea amortizată
3	Împrumuturi și creanțe	N/A	Valoarea amortizată
4	Titluri de valoare disponibile pentru vânzare	N/A	Valoarea justă prin capitaluri proprii

*cu excepția cazului în care se încadrează ca instrumente de acoperire a riscului

Evaluarea inițială: la costul de achiziție

Evaluarea ulterioară: Câștigurile sau pierderile din reevaluarea la valoarea justă a activelor/datoriilor financiare sunt incluse în contul de profit sau pierdere cu 2 excepții:

• Câștigul/pierderea nerealizată dintr-un activ disponibil pentru vânzare trebuie recunoscute în capitaluri proprii până când acesta este vândut, moment în care valoarea cumulată se transferă în profitul sau pierderea netă a perioadei
• instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire împotriva riscurilor

Pierderile din depreciere sunt incluse în contul de profit și pierdere netă a perioadei indiferent de categoria de active financiare.

Acoperirea împotriva riscului

Acoperirea riscului diferă de contabilitatea de acoperire în sensul că:

• acoperirea riscului modifică riscurile, în timp ce contabilitatea de acoperire modifică modul de contabilizare a câștigurilor și a pierderilor;
• atât acoperirea riscului, cât și contabilitatea de acoperire sunt activități opționale
• acoperirea riscului este o decizie de afaceri, iar contabilitatea de acoperire este o decizie contabilă
• contabilitatea de acoperire este permisă numai atunci când instrumentul de acoperire este:
  • un instrument derivat
  • o opțiune vândută, când aceasta se utilizează pentru a acoperi o opțiune de cumpărare sau
  • un activ sau o datorie financiară nederivată, când se utilizează pentru acoperirea riscurilor valutare.

Acoperirea riscului: presupune desemnarea unui instrument financiar derivat sau nederivat, drept compensare a variației valorii juste sau a fluxurilor de numerar ale unui element acoperit. O relație de acoperire îndeplinește condițiile contabilității de acoperire specială dacă se aplică următoarele:

• la începutul contractului de acoperire a riscului există o documentație oficială care stabilește detaliile acoperirii riscului
• se estimează că acoperirea riscului va fi foarte eficientă**
• în cazul unei tranzacții anticipate, tranzacția trebuie să fie foarte probabilă
• eficiența acoperirii riscului este comensurată în mod credibil.

**În mod general, acoperirea riscului este privită ca fiind foarte eficientă dacă, de-a lungul duratei contractului de acoperire, entitatea se poate aștepta ca variațiile valorii juste sau ale fluxurilor de numerar ale elementului acoperit să fie compensate integral de variațiile instrumentului de acoperire, iar rezultatele totale să fie în intervalul 80%-125%. Exemplu: dacă pierderea la un activ financiar este de 45 iar profitul la instrumentul de acoperire este de 52, acoperirea este de 52/45=115.5%, respectiv este considerată ca fiind eficientă. O acoperire ineficientă este una în care rezultatele efective ale compensării sunt în afara intervalului (80%-125%).

Contabilitatea de acoperire recunoște simetric efectele de compensare asupra profitului sau pierderii nete ale variației juste a instrumentului de acoperire și a elementului acoperit. Relațiile de acoperire a riscului sunt de trei tipuri:

• acoperirea riscului valorii juste: se acoperă riscul unui activ sau al unei datorii recunoscute (ex: variația valorii juste a obligațiunilor cu o rată a dobânzii fixă ca rezultat al variației ratei dobânzii pe piață)
• acoperirea riscului fluxurilor de numerar: se acoperă riscul fluxurilor de numerar privind un activ sau o datorie recunoscută (ex: plățile viitoare de dobândă aferente unei obligațiuni)
• acoperirea riscului unei investiții nete într-o entitate externă: se acoperă riscul variației cursurilor valutare.

Câștigul sau pierderea rezultate din acoperirea riscului trebuie recunoscute în profitul sau pierderea netă sau în capitaluri proprii după cum este prezentat în tabelul alăturat:

Tipul acoperirii	Recunoaștere în contul de profit și pierdere	Recunoaștere directă în capitaluri proprii
Acoperirea riscului valorii juste	Toate ajustările la instrumentul de acoperire și elementul acoperitCâștigul/pierderea la partea ineficientă a instrumentului de acoperire **
Acoperirea riscului fluxurilor de numerar	Câștigul/pierderea anterior recunoscute în capitaluri proprii, când acoperirea nu dă naștere unui activ/datorii	Câștigul/pierderea la partea eficientă a instrumentului de acoperire **
Acoperirea riscului unei investiții nete într-o entitate externă	Câștigul/pierderea la partea ineficientă a instrumentului de acoperire **	Câștigul/pierderea la partea eficientă a instrumentului de acoperire **

Pentru a exemplifica tratamentul contabil al unei acoperiri împotriva expunerii la variația fluxurilor de numerar propunem următorul exemplu.

Suntem la 1 iunie 2010. Compania Oresta SRL dorește să achiziționeze marfă din import pentru desfășurarea activității. În acest sens semnează un contract de import de 10 tone marfă la preț unitar de 1.000 Euro/tonă, rezultând o datorie de plată de 10.000 Euro. Marfa urmează să se livreze și să se achite în două luni, respectiv 31 iulie 2010.

Compania dorește să se protejeze împotriva riscului creșterii cursului de schimb Euro-Leu și în acest sens decide să blocheze cursul de schimb Euro/RON prin cumpararea unor contracte futures  (Poziție Long) cu dată de scadență la 2 luni.

Mărimea obiectului contractului futures (multiplicatorul) este 100 Euro, data de scadență este de 2 luni, cursul de schimb aferent acestei date este de 4 RON-1 Euro, compania are nevoie de 100 contracte futures (10.000 Euro/100 Euro per contract futures) pentru a-și acoperi datoria de 10.000 Euro. Tranzacția cere ca Oresta să plătească o marjă inițială de 500 Euro în contul de marjă. Conturile de marjă sunt actualizate de două ori pe lună.

În decurs de două luni cursul de schimb pe piață are următoarea evoluție:

Data	Cursul de schimb pe piață	Valoarea datoriei echivalentă  sumei de 10.000 Euro
1 iunie	4 Lei/Euro	40.000 Lei (4 Lei/Euro*10.000 Euro)
15 iunie	3,7 Lei/Euro	37.000 Lei (3,7 Lei/Euro*10.000 Euro)
30 iunie	3,6 Lei/Euro	36.000 Lei (3,6 Lei/Euro*10.000 Euro)
15 iulie	4,1 Lei/Euro	41.000 Lei (4,1 Lei/Euro*10.000 Euro)
31 iulie	4,3 Lei/Euro	43.000 Lei (4,3 Lei/Euro*10.000 Euro)

Cursul de schimb, așa cum a presupus Oresta a crescut la valoare de 4,3 Lei/Euro la data de 31 iulie. Oresta va achiziționa 10 tone marfă de care are nevoie la prețul contractat de 1.000 Euro/tonă și va trebui să cumpere Euro la prețul la vedere (spot) de 4,3 Lei/Euro, aceasta însemnând o valoare de 43.000 Lei (10 tone*1000 Euro/tonă*4,3).

Calculul marjelor de variație se prezintă astfel:

15 iunie (3,7 Lei/Euro-4 Lei/Euro)*10.000 Euro=-3.000 Lei (pierdere la contracte futures)

30 iunie (3,6 Lei/Euro-3,7 Lei/Euro)*10.000 Euro=-1.000 Lei (pierdere la contracte futures)

15 iulie (4,1 Lei/Euro-3,6 Lei/Euro)*10.000 Euro= 5.000 Lei (profit la contracte futures)

31 iulie (4,3 Lei/Euro-4,1 Lei/Euro)*10.000 Euro= 2.000 Lei (profit la contracte futures)

Înregistrările contabile vor fi următoarele:

1iunie

Dr.	Cr.	Suma	Descriere
Contul de marjă (Cont bilanț)	Numerar(Cont bilanț)	2.000 Lei(500 Euro*4 Lei/Euro)	Decontarea marjei inițiale

15 iunie

Dr.	Cr.	Suma	Descriere
Rezerve de acoperire a riscului (Capitalul propriu)	Numerar de plată(marja variației)	3.000 Lei	Contul pentru pierderile la contractele futures-acoperirea riscului fluxurilor de numerar

30 iunie

Dr.	Cr.	Suma	Descriere
Rezerve de acoperire a riscului (Capitalul propriu)	Numerar de plată(marja variației)	1.000 Lei	Contul pentru pierderile la contractele futures-acoperirea riscului fluxurilor de numerar

15 iulie

Dr.	Cr.	Suma	Descriere
Numerar de încasat(marja variației)	Rezerve de acoperire a riscului (Capitalul propriu)	5.000 Lei	Contul pentru profit la contractele futures-acoperirea riscului fluxurilor de numerar

31 iulie

Dr.	Cr.	Suma	Descriere
Numerar de încasat(marja variației)	Rezerve de acoperire a riscului (Capitalul propriu)	2.000 Lei	Contul pentru profit la contractele futures-acoperirea riscului fluxurilor de numerar

31 iulie

Dr.	Cr.	Suma	Descriere
Stocuri(Cont bilanț-activ)	Numerar(Cont bilanț)	43.000 Lei	Achiziționarea mărfii la vedere(4,3 Lei/Euro*10.000 Euro)

Dr.	Cr.	Suma	Descriere
Numerar(Cont bilanț)	Contul de marjă	2.000 Lei	Încasarea depozitului pentru marja inițială

Dr.	Cr.	Suma	Descriere
Rezerve de acoperire a riscului (Capitalul propriu)	Stocuri	3.000 Lei	Încasarea depozitului pentru marja inițială

Câștigul sau pierderea din acoperirea riscului asociat fluxurilor de numerar (în cazul nostru rezultă un câștig  net de 2.000 Lei) se îndepărtează din capitalurile proprii, iar valoarea activului de bază recunoscut trebuie ajustată. Astfel valoarea stocurilor este ajustată cu câștigurile din instrumentul de acoperire al riscului (contractele futures), având ca rezultat înregistrarea stocurilor la prețul contractelor futures 40.000 Lei (10 tone*1000 Euro/tonă*4).