Sarbanes-Oxley Act 2002, cunoscuta si sub numele de “Reforma sistemului contabil din companiile publice (companii cotate la bursa) si Legea de protectie a investitorilor” sau mai scurt “SOX” reprezinta o lege emisa in America in anul 2002 care stabileste standarde noi, imbunatatite pentru Consiliile de Administratie, managementul si firmele de audit/contabilitate ale tuturor companiile publice.
Este denumita dupa numele celor 2 autori: Paul Sarbanes si Michael G. Oxley. Legea a aparut ca o reactie la numeroasele scandaluri aparute in America: Enron, Tyco International, Adelphia, Peregrine Systems si WorldCom avand ca scop recapatarea increderii din partea investitorilor care au suferit pierderi de miliarde de dolari atunci cand pretul actiunilor companiilor afectate a scazut dramatic.
Legea nu se aplica companiilor private ci numai celor cotate la bursa. Cuprinde 11 titluri incluzand responsabilitatile aditionale ale Consiliului de Administratie, independenta auditorilor, guvernanta corporativa, evaluarea controalelor interne si imbunatatirea prezentarii informatiilor financiare.
Pro si contra:
Au existat numeroase discutii contradictorii in ceea ce priveste beneficiile si costurile SOX. Suporterii SOX argumenteaza ca legea a fost necesara si a jucat un rol major in restabilirea increderii publicului investitor in pietele de capital in principal prin intarirea controalelor contabile. De partea cealalta exista cei care considera ca aparitia SOX a redus avantajul competitional international al Amercii fata de alte firme internationale deoarece SOX a introdus un sistem de reglementari complex pe piata de capital Americana.
Alina Demeter's Blog 
Mare prostie si Sarbanes-Oxley si au trecut deja 10 ani de cand a fot data…
Ar fi interesant sa-ti justifici punctul de vedere nu doar sa faci o afirmatie. Personal nu sunt de aceiasi parere si o sa si argumentez.
Sarbanes-Oxley a venit cu un cadru legislativ ca raspuns la riscuri reale respectiv marile scandaluri si fraude financiare din anii 2000 (Enron, Tyco Inetrnational, Worlcom) pentru a proteja actionarii firmelor, in cazul marilor scandaluri mentionate actionarii au suferit costuri de miliarde de dolari. El impune standarde noi si imbunatatite dar si pedepse pentru nerespectarea acestora tuturor consiliilor administrative si top managementului din firmele cotate americane. Tot acest cadru legislativ reprezinta un instrument foarte util in recastigarea increderii pe care managerii de fonduri de investitii sau alti potentiali investitori o pot avea in vericitatea situatiilor financiare publicate.