De ce unele firme au dat faliment iar altele au ținut piept crizei?

crisis

crisis

Cu toții suntem inca bulversați de fenomenul numit criză. Mai mult, afacerile romanești cladite integral după revoluție nu au mai trecut incă printr-o perioadă așa dificilă, chiar dacă unele dezechilibre au mai existat in trecut, de aici si dificultatea in a gestiona un fenomen așa complex. Totuși de ce unele firme au dat faliment iar altele au ținut piept crizei? O să incercăm sa găsim câteva cauze care au determinat insuccesul unor afaceri dupa cum o sa incercam sa găsim și profilul unei firme stabile care a putut să țină piept crizei.

Nu putem separa criza locala de fenomenul global

In primul rând trebuie sa ținem cont că vorbim de un fenomen de recesiune globala si de aceea nu putem separa contextul local de cel global. Nu vom putea ieși din recesiune dacă celelalte state vor continua sa fie in recesiune, economia noastră face parte din economia globală si implicit ii va merge bine atunci cand economia globală prosperă si va suferi atunci cand aceasta va trece prin momente dificile. Pentru a se reconsolida cererea globala are nevoie de sprijinul guvernelor si de soluții susținute de redresare a economiilor.

Cazul Romaniei nu este unul singular si de aceea statul  prin guvernanții săi  au un rol important in redresarea economică. Aici vorbim despre măsuri pe care statul le-ar putea lua prin instrumentele pe care le are la indemână respectiv măsuri de incurajare a consumului, de menținere si creare de noi locuri de muncă, de relaxare a taxelor. Exemple de astfel de masuri ar fi investițiile in infrastructură,  proiectele de investiții in programe energetice pe termen mediu si lung, activitați strategice, dezvoltarea de noi sectoare de activitate care sa ia locul importurilor,  protejarea ofertei interne de servicii, turismul intern.

Dar după cum vedem, pană acum statul nu a luat nici o măsura reala de redresare economica in afara poate de proiectul “prima casă”……toate măsurile luate de genul: introducerea impozitul minim, introducerea de taxe suplimentare pentru drepturi de autori si orice alte activități profesionale, micșorarea salariilor bugetare si a pensiilor (ultima fiind ulterior declarată neconstitutională si inlocuită cu majorarea TVA-ului la o valoare de 24%) nu sunt decât măsuri care elimină efectul (respectiv un deficit bugetar: venituri mai mici decat cheltuieli) dar nu acționează la cauză (eliminarea ineficienței sistemului care genereaza cheltuililor mari bugetare, pierderile mari din contracte publice oferite pe orice criterii mai puțin cele de calitate a serviciilor si eficiență, colectarea defectuasă a taxelor.

Avantajele si dezavantajele Romaniei

Dezavantajul major al Romaniei a constat in deficitul bugetar ridicat si mai ales deficitul inregistrat in perioada premergătoare crizei, ce evidențiază eficiența scazută a utilizarii banului public.

De asemenea diferența fată de celelalte țari ale Uniunii Europene este ca acolo crizele economice nu sunt neapărat noi si, in consecință, există experiență relativă la ele. In Romania s-a inregistrat in ultimii cinsprezece ani o dezvoltare economica constantă, cu un boom enorm in ultimii cinci ani.

Un alt dezavantaj a fost acela că am intrat nepregătiţi în criză, guvernanții atunci când trebuiau sa gândească măsuri strategice in caz de criză ei susțineau ca nu suntem in criză sau că Romania nu o sa fie afectată de criză. Din acest punct de vedere mediul privat a reacționat mult mai rapid, luând masuri de reorganizare la noile realitați, pe când statul care ar fi trebuit sa ia masuri similare a intarziat sau intarzie incă nejustificat.

Avantajul principal al Romaniei a constat in sistemul bancar stabil, rezultat al unui mecanism puternic de supraveghere prudențială conceput de Banca Națională a Romaniei.

Ca o concluzie normală si așa cum reiese si din numeroasele discuții din cadrul intalnirilor organizate de principalele firme din Romania relansarea va trebui să se bazeze tot pe mediul de afaceri, daca va veni vreun ajutor concret de la stat va fi foarte bine dar nimeni nu prea are speranțe in acest sens.

Contextul actual

Sa vorbim un pic despre cum arată lucrurile in prezent, despre realitatea economica din Romania asa cum ne arata statisticile.

“Situaţia economică din România a fost mai puţin bună decât ceea ce era prevăzut. În luna martie, prognoza la descresterea PIB-ului în 2009 pe trimestrul II era de – 4,9%, iar descreşterea realizată a fost de – 8,7% (aproape dublu!!!!). De remarcat este faptul că în trimestrul II şi III, 2009 consumul populaţiei a scăzut drastic, cu peste 13% în timp ce declinul investiţiilor din economie s-a ridicat la aproape 26%”.

Conform unui studiu realizat de compania de rating Coface Romania numărul firmelor care au intrat in insolvența in primul trimestru al acestui an a crescut cu aproximativ 27% față de perioada similară a anului trecut. La sfarșitul anului 2009 se inregistrau 18.421 firme aflate in diverse stadii de insolvența (din care 4.543 in faliment) față de 14.483 firme la sfarșitul anului 2008 (din care 3.672 in faliment).

Așadar oricât de trist ar fi trebuie sa admitem căci criza iși arata in continuare colții si nimeni nu prea știe cand vom ieși din criza sau cand o sa vedem primele semne reale de redresare.

Sa incercăm sa nu vedem totul in negru și sa fim puțin optimisti

Dar oricat de pesimiști am vrea sa fim lucrurile acestea au si un aspect pozitiv, este vorba despre o triere a pieței in care ar trebui sa rămâna cei cu adevarat buni. Pâna acum se cumpăra orice pentru ca “ne permiteam” acum se cumpăra doar ceea ce este absolut necesar si chiar si aceste vanzări se negociază la sânge din punct de vedere al prețului si a condițiilor de vânzare.

Termenul de CRIZĂ este de proveniență greacă și implică pe de o parte risc/amenințare iar pe de altă parte oportunitate, de aceea ar trebui, ca in loc sa ne concentrăm doar pe aspectele negative ale crizei, sa urmărim dacă putem identifica noi oportunități cauzate de criză. Bineințeles acest lucru trebuie făcut in paralel cu o monitorizare permanentă a afacerii care să ii permita o contracarare rapida de stabilizare atunci cand este necesar.

Presa si televiziunea ar trebui sa contribuie la acest mesaj optimist, sa furnizeze si exemple mai pozitive nu numai cele negative dar bineinteles deoarece stirile negative fac rating ele vor prima, din pacate, ceva de genul stirilor de ora 5, unde nu am vazut prezentate decat tragedii, este pacat ca ne place sa ne plangem de mila, de ce nu avem emisiuni TV sau articole in care sa spunem ca firma X a supravietuit crizei pentru ca a facut asta …..si asta…..pentru ca exemplele pozitive mobilizeaza oamenii.

Toate afacerile au fost si sunt afectate de criza la fel, cu mici excepții legate de faptul că unele domenii au fost mai impactate decât altele. De ce totuși unele afaceri au dispărut (au dat faliment sau sunt in insolvența) pe cand altele supraviețuiesc sau chiar iși propun o oarecare dezvoltare? Ce e acel ceva care le diferențiază?

De ce unele afaceri au dat faliment?

La o analiza mai aprofundată ar reieși urmatoarele aspecte:

  • Multe afaceri s-au dezvoltat prea repede si au realizat această dezvoltare in mod exclusiv prin finanțare externă scumpă, care la un moment dat, ca urmare a scăderii vanzarilor, nu a mai putut fi achitată
  • Nu toate liniile de business/locațiile existente erau profitabile dar fie nu a existat informația care să indice acele locații neprofitabile (o analiză financiara corespunzatoare), fie managementul nu a acționat suficient de rapid pentru a inchide centrele neprofitabile
  • Chiar dacă multe afaceri s-au dezvoltat foarte rapid ele nu aveau o eficiență operatională corespunzatoare
  • Managementul acestor afaceri nu a fost suficient de flexibil si nu a avut expertiza necesara sa facă fața noilor provocari

Profilul unei firme stabile

Pe de alta parte dacă ne gândim care ar fi caracteristicile unei firme stabile reies urmatoarele aspecte:

  • Capacitatea de adaptare rapidă a afacerii din toate punctele de vedere la noile condiții
  • Au inceput planul de restructurare foarte repede atunci cand alții nici nu erau prea siguri daca suntem sau nu in criza
  • Un management performant si flexibil care sa reacționeze rapid la semnalele din piață cât și la semnalele interne
  • Capacitatea de restructurare a portofoliului de clienți si de produse.
  • Un management financiar performant care să lucreze in strânsă legătură cu ceilalți manageri din cadrul firmei pentru a se asigura că:
    • Orice nou scenariu este foarte bine analizat si planificat, pentru că un insucces cauzat din prea puțina documentare acum costa mult mai mult
    • Cifrele financiare sunt monitorizate continuu iar indicatorii urmariți nu mai sunt aceiași ca inainte de criza.
    • Managementul financiar trebuie sa dea semnale rapide atunci cand apar riscuri de genul: lipsă de cash, creanțe neincasate, cresterea costurilor, cresterea volumului de stocuri si impreună cu ceilalți manageri să ia decizii de redresare.

Pornind de la analiza punctelor forte si a celor slabe a afacerilor romanești, de la experiențele concrete ale unor atreprenori si cu ajutorul teoriilor de management financiar și al afacerilor vom enumera cateva soluții de stabilizare si dezvoltare a afacerilor in contextul actual. Acestea vor fi prezentate in articolul viitor.

Advertisements
This entry was posted in Analiza Financiara (Controlling), Managementul Financiar al Firmei, Managementul Riscurilor/Audit. Bookmark the permalink.

5 Responses to De ce unele firme au dat faliment iar altele au ținut piept crizei?

  1. @Dan
    În linii mari sunt de acord cu ceea ce spui. Aş face un amendament însă. Este corectă afirmaţia că serviciile oferite de bugetari mediului privat s-au îmbunătăţit (desigur, e loc şi de mai bine), dar în acelaşi timp a crescut şi birocraţia care grevează mediul privat. Numărul de declaraţii/raportări a crescut (multe sunt redundante ori complet inutile – care o fi rostul ştampilei ITM pe un ştat de plată pe care oricum nu-l va citi nimeni de la ei vreodată?), iar guvernul actual inventează tot felul de aberaţii (registrul sediilor sociale, registrul operatorilor intracomunitari…).
    Numai prin desfiinţarea ITM (să rămână doar cu “Inspecţia muncii”), a caselor de sănătate judeţene (care o fi rostul lor?), a inspectoratelor şcolare (din nou, care este rostul lor?) plus o altă puzderie de agenţii inutile s-ar face nişte economii mai mari decât scăderea salariilor.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s